„Ce vedem… cu atat ramanem…” – e unul din panseurile care ridica practic calatoriile la rangul de arta de a trai.
      Calatoriile sunt cea mai buna cale de a cunoaste si a descoperi lumea. Dintr-un capat in altul al Pamantului avem o varietate impresionanta de peisaje,clima dar si culturi si traditii. Pana de curand puteam calatori doar cu ochii mintii dar va asigur ca realitatea poate depasi de cele mai multe ori visul.
     Impatimitii cunosc foarte bine confortul libertatii pe care il da explorarea unor locuri tot timpul noi, cu semnificatii noi si culturi diferite.
     E o aventura in necunoscut, in care ne oprim doar atunci cand vrem, daca vrem. Nu se cunosc limite.Depinde doar de gradul de intelegere pe care suntem dispusi sa il avem fata de istoricul, cultura si farmecul natural al locului. Important e sa lasam lucrurile, oamenii, sa ne vorbeasca, si vom intelege.
Si atunci, calatoriile ne vor schimba o parte din realitatile cu care am fost obisnuiti… pentru ca imaginea pe care ne-o construim fata de o destinatie de vacanta poate sa fie diferita de cea pe care o vom gasi la capatul calatoriei noastre.
     Astfel, orice vacanta petrecuta intr-un loc anume va oferi experiente unice: „facem cunostinta” cu spiritul locului, observandu-l pana in cele mai mici detalii si insumand o multime de impresii irepetabile, caracteristice pentru acel loc.E ca o evadare. Nu doar din cotidian, nu numai din rutina zilelor obisnuite, ci, mai mult, „din noi insine”, din ritmul pe care ni l-am insusit. Atata vreme cat gasim ragazul de a ne lasa patrunsi de spiritul locurilor pe care le vizitam, perspectivele noastre se imbogatesc cu intelesuri, mereu altele si altele. La intoarcerea din calatorie, pastram inca in noi o particica din locul pe care l-am vazut si admirat.
     Derulam filmul de calatorie si rememoram clipele frumoase, dar fotografiile nu ne ajuta prea mult. Farmecul unei calatorii depaseste cu mult imaginile de album, cel mult ele ne pot ajuta sa ne amintim „cum a fost”. Impresiile de calatorie raman impresii puternice, care nu se sterg si care ne lasa un usor aer nostalgic pentru ceva frumos, care a trecut.
Nu e deci de mirare ca, timp de cel putin cateva zile dupa intoarcerea din concediu, suntem inca sub impresia calatoriei facute. Retraim, la intamplare, momente frumoase care s-au petrecut in timpul vacantei, si care, parca, sunt inca si mai vii si mai puternice in amintire, decat au fost in realitatea lui atunci si acolo. Suntem, parca, mai prezenti in trecutul acelor zile frumoase de concediu decat in rutina zilelor obisnuite, care se reiau…
    Nu ne ramane decat sa stabilim care va fi urmatoarea destinatie de vacanta..